Activitatea fizică reduce stresul din creier și riscul de boli cardiovasculare

Noile cercetări indică faptul că activitatea fizică reduce riscul de boli cardiovasculare, în parte prin reducerea semnalizării legate de stres în creier.

În cadrul studiului, care a fost condus de cercetători de la Massachusetts General Hospital (MGH), membru fondator al sistemului de sănătate Mass General Brigham și publicat în Journal of the American College of Cardiology, persoanele cu afecțiuni legate de stres, cum ar fi depresia, au înregistrat cele mai multe beneficii cardiovasculare în urma activității fizice.

• De ce nu este bine să-ți faci patul imediat după ce te-ai trezit dimineața?
• Dilema creatinei: Ar putea ajuta și creierul, nu doar mușchii?

Pentru a evalua mecanismele care stau la baza beneficiilor psihologice și cardiovasculare ale activității fizice, Ahmed Tawakol, MD, cercetător și cardiolog în cadrul Centrului de cercetare în domeniul imagisticii cardiovasculare de la Massachusetts General Hospital, și colegii săi au analizat dosarele medicale și alte informații ale celor 50.359 de participanți din Mass General Brigham Biobank care au completat un sondaj privind activitatea fizică.

Un subset de 774 de participanți a fost supus, de asemenea, unor teste de imagistică cerebrală și măsurători ale activității cerebrale legate de stres.

Beneficii cardiovasculare în urma activității fizice

Pe parcursul unei urmăriri medii de 10 ani, 12,9% dintre participanți au dezvoltat boli cardiovasculare. Participanții care au respectat recomandările de activitate fizică au avut un risc cu 23% mai mic de a dezvolta boli cardiovasculare în comparație cu cei care nu au respectat aceste recomandări.

Persoanele cu niveluri mai ridicate de activitate fizică au avut, de asemenea, tendința de a avea o activitate cerebrală legată de stres mai scăzută.

,,În special, reducerile în activitatea cerebrală asociată stresului au fost determinate de câștiguri în funcție de cortexul prefrontal, o parte a creierului implicată în funcția executivă (de exemplu, luarea deciziilor, controlul impulsurilor) și este cunoscută pentru a restrânge centrele de stres ale creierului. Analizele au ținut cont de alte variabile ale stilului de viață și de factorii de risc pentru boala coronariană.

Mai mult, reducerile în semnalizarea cerebrală legată de stres au explicat parțial beneficiile cardiovasculare ale activității fizice, scrie EurekAlert.

O activitate cerebrală legată de stres mai scăzută

Ca o extensie a acestei constatări, cercetătorii au constatat, într-o cohortă de 50.359 de participanți, că beneficiul cardiovascular al exercițiilor fizice a fost substanțial mai mare în rândul participanților care ar fi de așteptat să aibă o activitate cerebrală mai mare legată de stres, cum ar fi cei cu depresie preexistentă.

,,Activitatea fizică a fost aproximativ de două ori mai eficientă în reducerea riscului de boli cardiovasculare în rândul celor cu depresie. Efectele asupra activității cerebrale legate de stres pot explica această observație nouă”, spune Tawakol, care este autorul principal al studiului.

,,Sunt necesare studii prospective pentru a identifica potențialii mediatori și pentru a dovedi cauzalitatea. Între timp, clinicienii ar putea transmite pacienților că activitatea fizică poate avea efecte importante asupra creierului, ceea ce ar putea conferi beneficii cardiovasculare mai mari în rândul persoanelor cu sindroame legate de stres, cum ar fi depresia.”

Vă recomandăm să mai citiți și:

Vremea caldă crește riscul de boli cardiovasculare, a descoperit un studiu

Mâncatul devreme ajută inima și ne protejează de boli cardiovasculare

Riscul de boli cardiovasculare ar putea fi identificat ușor cu apa de gură

Părul ar putea prezice riscul de boli cardiovasculare